De departe
Uneori, cand noaptea incet, incet,
ni se aduna pe frunte si ne umple cu tacere,
cand nu mai e pic de spatiu pentru cuvinte,
si putin cate putin, creste linistea in jurul nostru
ca o perla in jurul unicului graunte de nisip,
pronuntam litera cu litera – numele iubit
pentru a-i putea alcatui chipul;
Astfel, noaptea devine cerul gurii noastre,
iar numele iubit - painea calda, rupta in bucati.
Pierluigi Cappello
.
.
imi place poezia
RăspundețiȘtergere