26 septembrie 2013

Exista taceri si... taceri



 
“Unii tac pentru ca viseaza o elocinta mai profunda decat a cuvintelor. In schimb, altii tac pentru ca nu mai vor sa spuna nimic. Pentru ca nu mai cred in nimic. Nu mai cred in dragoste si se hotarasc sa nu-i mai pronunte numele, nu mai cred in fericire si se hotarasc sa uite de ea.

Eu cred ca tacerea e oribila. Tacerea exprima foarte multe. De la necunoastere la cunoasterea totala, de la prostie la genialitate, de la indiferenta la interes. Tacerea poate exprima adesea mai mult decat o pot face cuvintele. Ea poate indigna, enerva sau jigni o persoana. Ceea ce tacerea are in plus fata de cuvinte e superioritatea si usurinta folosirii ei.

Cine tace si face e mai inteligent, daca taceai, filosof ramaneai si tacerea e de aur sunt doar cateva zicale care aduc tacerea mai sus de cuvinte. Dar ma intreb, cum ar arata o poezie fara cuvinte in ea? Doar titlu si cateva randuri goale. Hai, imaginati-va cu mine. Pagini intregi goale. Goale dar filozofice.

La limba romana s-ar citi de pe foi albe, scriitorii ar sta in fata colilor si dupa ore si ore de gandit ar preda spre publicare teancuri de coli albe. Interesant, nu-i asa?
Pentru mine cuvantul are valoare deasupra tacerii. Tacere e neparticipare pe cand cuvantul e avantare in necunoscut. Tacerea e nimic, cuvantul e totul. Tacerea, in final, e doar pauza intre cuvinte.”

Octavian Paler, Scrisori imaginare.




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu