12 februarie 2010

Urma pasului tau



Am vazut in ochii tai ceva...
nu stiu ce a fost,
poate mi s-a parut,
dar avea voluptatea si foamea dorintei.
Am intors pentru o chipa privirea si...
a disparut.

Am vazut ceva in privirea ta...
nu stiu ce era,
dar parea ca se scalda in apele ei verzi,
ca un copil in racoarea dulce a raului
sub soarele lui cuptor.
Din neatentie, am clipit, numai o data, si...
a disparut.

Am vazut ceva in smaraldul ochilor tai...
nu stiu ce-am vazut,
dar avea zambetul dulce al cireselor coapte
sub cerul senin al lunii lui mai.
Mi-am indepartat pentru o clipa suvita rebela de pe frunte si...
l-am vazut alunecand neputincios,
rostogolindu-se speriat
de pe culmile verzi al ochilor tai.

Il privesc acum...
cu umerii franti si privirea absenta,
acoperindu-si cu palmele ranile sangerande,
ghemuit in resemnare,
in urma adanca a pasului tau.

lizi.s

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu